Pandurul: Andreea Vlădescu, eleva pasionată de fotografie şi poezie

Andreea Vlădescu, eleva Colegiului Național ”Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu, a reușit performanța de a obține șase premii la concursul de creație ”Tinere condeie”, desfășurat la Tismana. Eleva are deja un volum de versuri și a realizat două expoziții de fotografie, prin care valorifică aspecte ale vieții tradiționale.

La vârsta sa, Andreea abordează teme precum dragostea, trecerea ireversibilă a timpului, poeții săi preferați fiind Marin Sorescu, Nichita Stănescu și Ion Minulescu. Prin creațiile sale eleva oferă o notă de originalitate spațiului liric din Târgu Jiu. ”Am început să scriu în clasa a IX-a proză, iar la îndemnurile profesorilor mi-am transformat proza în poezie. Așa a apărut primul meu volum de versuri, «Emoțiile unei bule de acid». Sunt versuri albe, adolescentine, care mă reprezintă. Sunt în general emoții, eu fiind o fire foarte sensibilă”, spune Andreea. Tânăra lucrează deja la cel de-al doilea volum de versuri, ce va purta numele ”Cu planeta în cer”. Grație versurilor sale, Andreea Vlădescu a fost nominalizată în cadrul colocviilor ”Portal Măiastra”, bucurându-se cu această ocazie de aprecieri din partea mai multor scriitori cunoscuți din Gorj. În cel de-al doilea volum de versuri tânăra poetă păstrează aceeași tematică, aceeași notă. Este o poezie în vers alb, atent șlefuită. Mai nou, Andreea abordează un nou gen, reportajul. Creațiile sale i-au adus numeroase premii la concursurile la care a participat. Anul trecut a fost premiată la secțiunea proză la concursul ”Tinere condeie”, iar în acest an a primit șase premii în cadrul aceleiași competiții.

Troițe și fântâni cu cumpănă, surprinse în fotografii

Pe lângă poezie, Andreea mai este pasionată și de fotografie, până în acest moment organizând două expoziții în care au fost surprinse troițe și fântâni cu cumpănă, completând documentar fotografiile realizate. ”Derulez un proiect mai amplu, prin care încerc să valorific aspecte ale vieții tradiționale din zona de Nord al județului Gorj. În cadrul acestui proiect am reușit să finalizez două materiale, unul dintre ele, «Rugăciuni în lemn », cuprinzând 45 de troițe fotografiate. Al doilea proiect, «Izvoare spre cer», are ca și subiect fântânile cu cumpănă din județul Gorj, veritabile bijuterii ale artei tradiționale”, explică Andreea Vlădescu. Prima fotografie a unei troițe a fost realizată de eleva Colegiului Național ”Ecaterina Teodoroiu” în urmă cu un an. ”Atunci am conștientizat că în timp voi fotografia mai multe troițe din zona de Nord a județului. Aceste veritabile rugăciuni în lemn constituie un element definitoriu pentru ceea ce înseamnă viața spirituală din Gorj, fiind amplasate la răscruce de drumuri. Pentru că au fost realizate din lemn, un materiale perisabil, am căutat să le valorific prezența, existând posibilitatea ca în timp să se deterioreze. Același lucru l-am avut în vedere și în ceea ce privește fântânile cu cumpănă”, mai spune Andreea. Cele 28 de fotografii ale fântânilor cu cumpănă au fost realizate în localități precum Bălești, Hobița, Tămășești, Polovragi.

Proiect

Proiectele sale nu se termină însă aici. ”Pentru viitor m-am gândit la un nou proiect, «Pridvoare, prispe și cerdace gorjenești». Toate aceste lucruri emană o anumită energie, care se joacă cu imaginația, derulând în fața ochilor imagini din trecut”, consideră eleva din clasa a X-a.

(Ana Andrei,  Andreea Vlădescu, eleva pasionată de fotografie şi poezie, în „Pandurul” nr. 924 din 6 iunie 2012)

Premiile Săptămânalului VERTICAL pentru anul 2011

Acordate cu ocazia desfăşurării celei de-a VI-a ediţii a Concursului Naţional VERTICAL, premiile săptămânalului VERTICAL pentru anul 2011 sunt următoarele:

-VICTOR PONTA-premier

-GHEORGHE NICHIFOR-istoric

-NICOLAE SARCINĂ-om de afaceri

-ION ELENA-inspector şcolar, publicist

-ANDREI POPETE-PĂTRAŞCU-publicist, scriitor, istoric

-ION POPESCU-BRĂDICENI-scriitor

-DUMITRU DĂNĂU-scriitor

-VALENTIN PĂTRAŞCU-scriitor

-DENISA VLĂDULESCU-pictor, fotograf, scriitor

-OANA MATEESCU-coordonator proiecte de voluntariat

-DAN CISMAŞU-cercetător

Câștigători „Tinere condeie” etapa județeană, Tismana 2012

COLEGIUL NAŢIONAL „ECATERINA TEODOROIU” TÂRGU-JIU: ELEVII CÂŞTIGĂTORI LA CONCURSUL NAŢIONAL „TINERE CONDEIE”, ETAPA JUDEŢEANĂ, TISMANA, 19-20 MAI 2012

Secţiunea VOLUM POEZIE
LOCUL I - Andreea Denisa Vlădulescu (clasa a X-a)
Secţiunea POEZIE
LOCUL I – Oana Florea (clasa a XI-a)
LOCUL II – Oana-Maria Tănăsoiu (clasa a IX-a)
LOCUL III – Angela Bănică (clasa a XI-a)
LOCUL III – Busuioc Mihaela Claudia (clasa a XI-a)
LOCUL III – Dobriţescu Bianca Ana-Maria (clasa a X-a)
LOCUL III – Ciobotea Elena Diana (clasa a IX-a)
LOCUL III – Vîlceanu Mihnea Florin (clasa a IX-a)
LOCUL III – Mănoiu Ionela (clasa a IX-a)
Seţiunea PROZĂ SCURTĂ
LOCUL I – Diana Andreea Ungureanu (clasa a XI-a)
LOCUL I - Andreea Denisa Vlădulescu (clasa a X-a)
LOCUL II – Trăistaru Adela (clasa a XI-a)
LOCUL III – Busuioc Claudia Mihaela (clasa a XI-a)
Secţiunea REPORTAJ
LOCUL I - Andreea Denisa Vlădulescu (clasa a X-a)
Secţiunea ESEU
LOCUL I – Adrian-Eugen Preda (clasa a XII-a)
LOCUL I – Andreea Denisa Vlădulescu (clasa X-a)
LOCUL II – Alexandra Iriza (clasa a X-a)
LOCUL III – Dajulescu Simena (clasa a X-a)
Secţiunea NUVELĂ
LOCUL I – Andreea Denisa Vlădulescu (clasa X-a)
LOCUL II – Cristina Cocioabă (clasa a XI-a)
Secţiunea JURNAL
LOCUL I – Andreea Denisa Vlădulescu (clasa X-a)

ELEVII GORJENI CALIFICAŢI LA FAZA NAŢIONALĂ A CONCURSULUI „TINERE CONDEIE”, EDIŢIA 2012


Secţiunea VOLUM POEZIE
Andreea Denisa Vlădulescu (C.N. „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, clasa a X-a)
Secţiunea POEZIE
Diandra Hoară (C.N. „Tudor Vladimirescu” Târgu-Jiu, clasa a IX-a)
Alice Andreea Mareşi (C.N. „Spiru Haret” Târgu-Jiu, clasa a XI-a)
Oana Florea (C.N. „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, clasa a XI-a)
Robert-Cristian Onescu (C.T. „General Gheorghe Magheru” Târgu-Jiu, clasa a XI-a)
Roxana-Maria Nicolovici (C.C. „Virgil Madgearu” Târgu-Jiu, clasa a XI-a)
Secţiunea PROZĂ SCURTĂ
Diana Andreea Ungureanu (C.N. „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, clasa a XI-a)
Secţiunea REPORTAJ
Andreea Denisa Vlădulescu (C.N. „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, clasa a X-a)
Secţiunea NUVELĂ
Sorin Popescu (C.T. „General Gheorghe Magheru” Târgu-Jiu, clasa a X-a)

10 ani de la înfiinţarea Clubului de turism C.N.E.T.

La Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu funcţionează din anul 2002 un club de turism al elevilor şi cadrelor didactice pasionate de acest domeniu. Printre obiectivele clubului de turism, se numără interacţiunea şi comunicarea dintre profesori şi elevi, activităţile în cadrul clubului desfăşurându-se într-un mod atractiv.

Ideea care a stat la baza înfiinţării acestui club de turism a fost aceea de a aprofunda anumite aspecte practice, dar şi teoretice, referitoare la activitatea de turism din România şi nu numai, precum şi de a da un caracter organizatoric diverselor activităţi desfăşurate de membrii cercului. „Printre acţiunile desfăşurate în cadrul clubului de turism, care anul acesta va împlini 10 ani de la înfiinţare se numără organizarea de excursii aplicative sau tematice cu vizitarea de obiective turistice atractive din judeţul nostru şi din ţară, participarea la acţiuni omagiale, dar şi diverse alte activităţi practice”, ne-a declarat domnul profesor de geografie Valter Ileanu, coordonatorul clubului de turism de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” şi un pasionat al acestor activităţi. 

Formele de turism sunt definite în funcție de mai multe criterii precum: distanța, durata, proveniența turiștilor, numărul practicanților, gradul de organizare, modul de desfășurare, mijloacele de transport utilizate, vârsta turiștilor.

Despre potențialul turistic al României, prof. Valter Ileanu, cel care a predat şi un curs opţional de „geografia turismului”, crede că acesta „constituie o componentă esențială a ofertei turistice şi o condiție indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale, prin valoarea și originalitatea acestora, el reprezintă motivația principală a circulației turistice. Atracția turistică este motivul fundamental și imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de turism. Din această perspectivă, potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor”.

Straja, Voineasa, Păltiniş, Semenic, Geoagiu Băi, Sibiul sau Alba Iulia sunt doar câteva dintre obiectivele turistice vizitate în ultimii ani de membrii Clubului de turism de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, despre care aceştia şi-au notat în jurnalele de călătorie informaţii privind localizarea, obiective turistice şi istorice ce pot fi vizitate, aspecte referitoare la climă, relief şi multe altele. 

Staţiunea Straja din Munţii Vâlcan

Despre această staţiune turistică localizată în judeţul Hunedoara, ştim că este situată la o altitudine de 1445  metri, în inima Munţilor Vâlcan, în zona Valea Jiului, la aproximativ 8 km de municipiul Lupeni. În Straja sunt amenajate nouă pârtii de schi, fiecare fiind echipată cu instalaţie de transport pe cablu (teleschi). Patru dintre acestea beneficiază şi de instalaţie de nocturnă, făcând astfel posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu.

Pe lângă atracția turistică de care se bucură, masivul Straja este renumit și pentru încărcătura istorică și religioasa a locului. În memoria eroilor neamului s-a hotărât ridicarea unei cruci. Imediat după construirea crucii, initiatorul acestui proiect, a hotărât împreună cu Episcopia Aradului să ridice un Schit lângă Cruce care să aducă pioșenie locului. Din anul 2006 intrarea în Schitul Straja se face printr-un tunel lung de 50 de metri pe pereții caruia este pictat în întregime Calendarul Bisericesc și scene din Vechiul și Noul Testament.

În Ţara Loviştei, la Voineasa

Comuna şi Staţiunea Voineasa sunt situate în depresiunea Ţara Loviştei, pe Valea Lotrului (afluent al Oltului), la poalele Munţilor Lotrului (Carpaţii Meridionali).  Localitatea Voineasa este situată într-o depresiune, la o altitudine de 650 m, pe Valea Lotrului - valea principală care drenează longitudinal zona şi care prezintă o reţea secundară alcătuită din văile Mănăileasa şi Voineşiţa. Culmile munţilor înconjurători sunt dispuse paralel, pe direcţie V-E. Majoritatea acestora se caracterizează printr-un „relief domol, cu vârfuri larg rotunjite, acoperite cu păşuni”. Înălţimea maximă a Munţilor Lotrului este atinsă de vârful Stefleşti - 2.244 m.

Pe urmele lui Constantin Noica la Păltiniș

Unul dintre obiectivele preferate ale membrilor Clubului de turism de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” este Staţiunea Păltiniș, întemeiată de Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor - SKV (Siebenbürgischer Karpatenverein) în 1894, fiind şi cea mai veche staţiune montană din România.

Aceasta este situată pe coasta de nord-est a munţilor Cindrel (Carpaţii Meridionali), în mijlocul unei păduri de conifere, la 32 km SV de Sibiu, de care este legată printr-o sosea modernizată. Este staţiunea montană situată la cea mai mare altitudine (1442m) din ţară.

Un important obiectiv turistic în staţiune îl constituie Schitul, o biserică de lemn ridicată în deceniul trei al secolului XX unde se află mormântul filozofului român Constantin Noica.

Piatra Goznei din Semenic

            Stațiunea turistică Semenic este situată în munții cu același nume. Munţii Semenicului reprezintă cea mai importantă subunitate a Munților Banatului. Fac parte din grupa sudica a Carpaților Occidentali, culminând cu vârful Piatra Goznei (1447 metri) și vârful Semenic (1445 metri).

Elevii Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” au petrecut momente deosebite la Complexul turistic ce se găsește la peste 1400 m altitudine, între vârfurile Piatra Goznei și Semenic. Obiective turistice: Biserica din sec. XIX-lea, în apropiere stațiunile climaterice Trei Ape, Crivaia, Satul de Vacanță Garana, Orașul Reșița. 

Băile termale „Germisara” de la Geoagiu Băi

Localitatea Geoagiu este situată la confluenţa cursului inferior al râului Geoagiu cu râul Mureş, într-o depresiune formată din ultima ramificaţie a Munţilor Metaliferi. Din punct de vedere arheologic, comuna Geoagiu este cunoscută prin vechea aşezare dacică Germisara.

Băile termale romane (Germisara) se păstrează aproape în aceeaşi formă ca şi în antichitate, fiind construite în actuala localitate Geoagiu Băi, într-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m. Băile au funcţionat în două faze (Germisara şi ulterior Termele Dodonei).

Oraşul Sibiu, capitală europeană

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante oraşe din Transilvania cu un remarcabil potenţial de dezvoltare economică, avantajat şi de poziţionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean şi beneficiind de un modern Aeroport Internaţional. 

Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică şi 24°05' longitudine estică. Altitudinea faţa de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus. 

Oraşul se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate zonei depresionare şi a munţilor care il inconjoară la sud si sud-vest.

Sibiul are un număr mare de muzee, organizate în jurul a două complexe - Muzeul Național Brukenthal și Complexul Național Muzeal ASTRA

În Cetatea Unirii, la Alba Iulia

Pe 1 Decembrie 2011, la Alba Iulia, în Cetatea Unirii, elevi ai Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, membri ai Cercului de turism şi membri ai Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu”, au participat la manifestările prilejuite de aniversarea a 93 de ani de la Marea Unire. Cu toţii au dus acolo, la Alba Iulia, gânduri de bine, mândria de a fi români şi omagiul gorjenilor care şi-au jertfit viaţa în Primul Război Mondial pentru idealul Marii Uniri.

Alba Iulia, mai demult Bălgrad este un municipiu  situat pe malul râului Mureș, reședința județului Alba.

La Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, care a stat la baza înfăptuirii unirii Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificației sunt: Catedrala Reîntregirii, Muzeul și Sala Unirii, Grupul Statuar al Corifeilor Unirii,Biblioteca Batthyaneum, Catedrala Romano-Catolică, Celula lui Horea, Closca și Crisan, situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat in memoria lui Horea Closca si Crisan, Traseul Celor Trei Fortificatii - incluzând Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul închinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorită de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria şi multe altele.

*

*      *

Nu putem încheia aceste rânduri fără a preciza că membrii cercului nostru de turism au în vedere şi o serie de obiective concrete pentru următorii ani, vorbind aici despre promovarea staţiunilor şi zonelor de interes turistic din România, protecţia şi conservarea mediului, precum şi propunerea unor trasee turistice atractive pentru dezvoltarea turismului regional. 

(Andreea Denisa Vlădulescu)

Ora pământului

Computerul şi noile tehnologii în spaţiul bibliotecii

Luni, 27 februarie 2012, Biblioteca Judeţeană „Christina Tell” din Târgu-Jiu a organizat o acţiune sugestiv intitulată „Ceainăria bibliotecii”, la care am participat alături de alţi elevi târgujieni, în urma invitaţiei doamnei director Olimpia Bratu.
Tematica „ceainăriei” s-a axat pe unul din proiectele bibliotecii, şi anume, amplasarea a 10 calculatoare, un video-proiector, ecran de proiecție, imprimantă și scaner, în una din sălile bibliotecii.  La acţiunea moderată de doamna Olimpia Bratu, au participat tineri din mai multe licee târgujiene, dar şi studenţi, care au răspuns la un număr de şase întrebări, toate opiniile şi sugestiile formulate fiind dezbătute de către cei prezenţi.
Vă prezentăm în rândurile de mai jos concluziile oferite de cei prezenţi la această dezbatere:

1. Ce rol joacă computerul şi noile tehnologii din spaţiul bibliotecii în viaţa ta? 

- sunt foarte utile, ne ajută să ne informăm, să comunicăm, să cunoaștem persoane noi, să socializăm

facilitează găsirea și accesarea mult mai rapidă a informațiilor (pe Internet) - (ex. materiale pentru referate, proiecte)

- ne oferă posibilitatea de a realiza singuri proiecte, de a le aranja în pagină, de a insera imaginile dorite spre deosebire de situația întâlnită la copy-shop-uri unde solicitările adolescenților sunt primite cu răceală

accesul gratuit – un mare avantaj

- un alt avantaj – posibilitatea de a utiliza computerul și tehnologiile noi pentru orice solicitare fără a fi privit ciudat cum se întâmplă uneori la cafe internet-uri când dorești să faci un referat (acolo majoritatea persoanelor se joacă)

- scanerul de exemplu poate fi folosit pentru scanarea informațiilor din cărțile cu regim de sală de lectură, imprimanta la fel pentru a printa aceste informații

- reprezintă un mare ajutor pentru adolescenții fără posibilități sau cei din alte județe care stau la internat și chiar pentru cei care au computer acasă

- computerul și tehnologiile noi sunt “însoțite” la bibliotecă de persoane instruite care îi ghidează pe utilizatori și le oferă informațiile suplimentare solicitate

- asigură accesul la programe utile pentru realizarea proiectelor: Word, PPT, etc.

- se pot realiza traduceri mai ușor cu ajutorul computerului

- se pot organiza întâlniri la bibliotecă pentru diverse proiecte în care se vor utiliza computerul şi noile tehnologii sau chiar se pot desfășura anumite ore la bibliotecă și nu la școală (ex. se pot prezenta proiectele)

- cartea să nu fie înlocuită de computer şi noile tehnologii

- biblioteca ar trebui să se axeze pe carte

- computerul şi noile tehnologii completează latura tradițională a bibliotecii, respectiv cea legată de carte

2. Pentru ce utilizaţi Internetul?

- căutarea unor informații diverse (geografice: ghiduri de călătorie cu trasee pe care să le poți trimite și prietenilor; istorice; despre cursuri online: Cambridge, E.C.D.L.; despre universități și posibilitatea efectuării studiilor în străinătate; pentru concursuri, olimpiade; etc)

- publicarea de informații

- ascultare muzică (divertisment)

- vizionare filme (divertisment)

- comunicare cu rudele plecate din țară

socializare într-un spațiu primitor comparativ cu alte locații care oferă acces la Internet, dar nu gratuit ca la bibliotecă și unde se mai și fumează

- redactarea de CV-uri

- efectuarea unor comenzi de carte

- știri

- crearea unui blog

- cumpărături online

- jocuri

3. Ce credeţi că ar putea aduce în plus un serviciu de bibliotecă bazat pe calculatoare cu acces public în privinţa comunicării cu ceilalţi?

- comunicare cu persoane din întreaga lume, cu colegii, prietenii plecați în alte țări sau cu cei care nu au un calculator acasă, prin intermediul serviciilor de poștă electronică, mesagerie instant și a rețelelor de socializare

- în completarea comunicării cu prietenii din cadrul rețelelor de socializare, se poate realiza și o comunicare directă, față în față cu persoane întâlnite la bibliotecă (se pot crea noi prietenii)

- lărgirea cercului de prieteni

- posibilitatea realizării unor teme, proiecte în comun de către mai multe persoane aflate în locații diferite, utilizând serviciile de poștă electronică, mesagerie instant

- schimb rapid de informații între persoane

- promovarea rapidă a evenimentelor care se desfășoară în bibliotecă prin intermediul poștei electronice

- aspecte negative de evitat: transformarea bibliotecii într-un cafe internet

4. Cum credeţi că ar putea contribui  un serviciu de bibliotecă bazat pe calculatoare cu acces public la împlinirea nevoii de socializare a adolescenţilor?

- prin crearea unei comunități a celor care utilizează serviciile bibliotecii

- prin oferirea posibilității de a socializa direct cu adolescenții prezenți în bibliotecă precum și online cu multe alte persoane folosind rețelele de socializare, serviciul de mesagerie instant

- prin organizarea unor întâlniri pe diverse teme pentru adolescenți, în cadrul cărora aceștia să descopere persoane cu aceleași interese, preocupări ca și ei

5. Cum vă imaginaţi un serviciu de bibliotecă bazat pe calculatoare cu acces public?

- să se desfășoare într-un mediu plăcut, plin de culoare, vesel (cu afișe, tablouri, desene, picturi, citate pe pereți)

- pereții să fie zugrăviți în culori calde

- să existe posibilitatea ca la nevoie să poată fi întuneric în acest spațiu (draperii, jaluzele)

- să existe câteva plante

- spațiul să fie aerisit (fără rafturi sau cu puține rafturi) și ordonat

- o parte dintre calculatoare să fie grupate (posibil cu despărțitoare între ele), altă parte să fie așezate la distanță unele față de altele (intimitate, să nu te distragă activitățile celorlalți utilizatori)

- unele dintre calculatoare ar putea fi poziționate între rafturi

- monitoarele ar putea să fie prinse în perete și să existe o poliță doar pentru tastatură și mouse (economie de spațiu)

- să existe un Regulament de funcționare pentru buna desfășurare a serviciului

scaunele să fie mai confortabile, să existe pernuțe pe ele și pentru spate (pot fi confecționate în cadrul unui atelier de croitorie)

6. Beneficiind de un serviciu de bibliotecă bazat pe calculatoare cu acces public (având la dispoziţie 10 calculatoare, o imprimantă, un videoproiector, un ecran de proiecţie şi un scanner) ce proiecte v-aţi dori să desfăşuraţi în acest spaţiu? 

- club de dezbateri (adolescenți vs. adolescenți precum și adolescenți vs. profesori) – temele alese de adolescenți

- întâlniri tematice sub formă de concurs - câștigătorul alege tema viitoare

proiecții de filme (ecranizări ale unor opere din bibliografia obligatorie sau filme realizate de adolescenți), piese de teatru

- scanarea unor poezii, fotografii și video-proiectarea lor – discuții pe marginea acestora

schimb de experiență – concursuri de proiecte cu alte județe sau realizarea unor proiecte în comun

campanii pe diverse teme (ex. alimentație, etc.)

- crearea unor bloguri și postarea unor articole săptămânal

(A.D.M. Vlădulescu)

Vă doresc o primăvara luxuriantă cu clipe de neuitat, fericire ridicată la apogeu și ceruri etern senine!

Andreea Denisa Vlădulescu

Scurte marginalii la volumul de versuri „Noi de lapte”, autoare Anca Elena Cojocaru

Poezia pe care Anca Elena Cojocaru o propune cititorilor săi are ritm și un decupaj sensibil, tehnica fiind la fel de eficientă ca la textualiști, doar că imaginile sunt relaxate. Este volumul său de debut, unul al recuzitei simbolice, mărturie a sensibilității moderne. Simțul poetic se aventurează până „Dincolo de noi”, universul său devenind oniric: „Ninge cu minuni de lapte / Aș dansa cu tine-n fulgi / Ce din zahăr ne presar / O străduță de hârtie / Unde scriam fără teamă felicitări”.

Autoarea apelează la modalitatea de redare a peisajului liric folosind tehnicile afective și coerența imaginilor: „Mă izbesc zâmbind de mal / Îți șoptesc iubirea mea / Sentimente de coral / Infinite molecule” (Marea), cartea sa, inspirat intitulată „Noi de lapte” evidențiindu-se prin expresivitatea unui ton calm, dar mereu transcendent.  

Iniţiative. „Ceainăria” Bibliotecii Județene „Christian Tell” din Târgu-Jiu

În sala de lectură „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Județene „Christian Tell” din Târgu-Jiu a avut loc în această seară, o discuție liberă între bibliotecari și cititori, la un ceai fierbinte.

Tematica „ceainăriei” s-a axat pe unul din proiectele bibliotecii, şi anume, amplasarea a 10 calculatoare, un video-proiector, ecran de proiecție, imprimantă și scaner, în una din sălile bibliotecii.

Moderatorii dezbaterilor au fost chiar gazdele evenimentului, doama director a Bibliotecii Județene „Christian Tell”, Olimpia Bratu, alături de colegele sale, care au adresat o serie de întrebări cititorilor, liceeni și studenți, strângând cu grijă părerile și ideile care le-au avut tinerii.

În numele Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu”, a elevelor Adela Trăistaru, Diana Ungureanu şi Oana Tănăsoiu, alături de care am participat la această activitate, vreau să felicit demersul Bibliotecii Județene „Christian Tell” din Târgu-Jiu pentru abordarea unei bune metode de consultare, cât și inițiativa de a pune la dispoziția cititorilor un serviciu bazat pe calculatoare cu acces public (sperând ca biblioteca să nu se transforme într-un net-cafe). 

(Re)întoarcere la lectură

Lectura trebuie să redevină rapid parte din vocabularul nostru, din obiceiurile noastre, din viața noastră. De plăcere sau de specialitate, de documentare sau pentru distracție, ea trebuie să înlocuiască timpul pierdut în vaccum-ul spiritual al internetului.

Cartea este un prieten dar și o parte din noi, uneori mai mult de atât; credincioasă, te așteptă mereu, în tăcere răspândind parfumul mistic al cunoașterii și redescoperirii. Lectura reprezintă necesara întoarcere spre desfătarea spiritului și intelectului.

Revista Portal-MĂIASTRA

Sărbători fericite!

În pragul acestor sărbători luminate, îngerii să vă stea de veghe, privirea să vă bucure de frumusețea iernii, dulcele ecou al colindelor să vă încălzească sufletele.

Sărbători fericite alături de cei dragi!

Emoțiile unei bule de acid

http://www.verticalonline.ro/emotiile-unei-bule-de-acid

Jurnalul

Un profesor drag mie, ne îndeamnă să ținem un jurnal.

Dar știti oare ce este acela un jurnal?

Nu este un simplu caiet în care îți scri toate tâmpeniile care și s-au întâmplat în ultimul timp, cu foi rupte sau mâzgălite cu inimioare sau emoticoanele de la messenger.

Nu este doar o gramadă de foi pe care trebuie să le ascunzi de ochii curioșilor asigurându-te că nimeni nu-l va găsi. Este mult mai mult de atât!

Imaginați-vă sufletul, imaginea aceasta care o vedeți, acesta este jurnalul - interiorul vostru.

Jurnalul, doar gândurile tale revărsate în scris, ceea ce simți și nu poți explica nimănui. Uneori e greu să te înțelegi pe tine însuți, dar mai greu e să te înțeleagă altcineva. Acesta nu poate să-ți răspundă întrebărilor, nu poate să te sfătuiască, dar te poate asculta mai bine ca oricine altcineva.

Jurnalul e bezna din tine în care nu poate pătrunde nimeni înafară de tine. E sufletul tău scris pe foi de hârtie, uneori un suflet trist, alteori unul fericit. Pentru ca cineva să te cunoască perfect ar trebui să-ți citească sufletul dar ar trebui să te și înțeleagă.

Susțin ora pământului

Raspuns la critici

După primele postări nu au întârziat să apară și criticii. Nu mă deranjează critica, din contră îmi dă curaj să îmi aștern în continuare gaâdurile, apăsând de zor niște taste.

Recunosc, în graba degetelor ce se plimbă ca niște furnici grăbite peste tastele gri ca cenușa, ale unei tastaturi ce a primit zilele trecute ceai îndulcit, iar unele chiar au împietrit; în grabă și pentru că nu sunt foarte atentă mi se întâmplă să greșesc unele cuvinte, să inversez 2 litere, să "mănânc" litere, asta nu înseamnă ca nu-mi cunosc limba.

Am evitat să vă răspund obraznic, să ripostez dar acum cred că va trebui să mă exprim: - Scrieți voi corect,  nu mai folosiți limbajul messenger, învățați mai întâi să scrieți românește, apoi luați-vă de foamea mea de litere.

Alte critici sunt multe, doar că aceasta a fost cea mai des întâlnită.

Și chiar de la persoane care mă așteptam să mă susțină, să mă sprijine, m-au criticat, dar țin să vă anunț că nu sunt suparata, fiecare are părerea lui dar nu pot spune că < 100 de lucruri despre mine> sunt <100 de mofturi> ... și încă ceva, eu nu fac nimănui concurență.

Acest blog a fost făcut pentru mine. Mă citești... mă bucur. Nu... îmi e indiferent.

În concluzie eu voi încerca să fiu mai atentă cum scriu și să recitesc posturile înainte de a le publica, doar pentru a corecta eventualele greșeli de scriere cat și de exprimare.

Nu vă așteptați să găsiți mereu postări despre sentimentele mele sau descrieri. Nu sunt la Lb. Română. Nu vreau să fiu sursa voastră de inspiratie pentru compunerile ce le aveti de făcut ca teme, doar pentru a vă impresiona profesoara.

Gând de Martisor

Mărțișorul este o sărbatoare specific românească simbolizând venirea primăverii.

Semnificația lui a rămas aceeași de-a lungul timpului doar forma lui s-a schimbat. La început mărțișorul era simbolizat printr-o moneda, mai tarziu sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb și roșu înșirate pe o ață, acum mărgele frumos colorate, dar și obiecte sub formă de  trifoi cu patru foi, potcoave, coșar (aducătoare de noroc), și inima (simbolizând dragostea).

Exista numeroase variante ale legendei Marțișorului, toate interesante și la fel de frumoase.

O legendă spune că:
„In cele mai vechi timpuri, exista o femeie bătrână care se numea Dochia, iar aceasta avea o fiică vitregă foarte frumoasă. Într-o zi de iarnă, pe un ger cumplit, Baba Dochia i-a dat o haină foarte murdară fetei și i-a cerut să meargă la râu să o spele, până când haina va deveni albă ca zăpada. Tânăra fată a facut întocmai, a spalat-o dar pe cât o spala ea mai tare, pe atât  haina devenea mai neagră. Atunci a apărut un bărbat pe nume Marțișor. Acesta a întrebat-o de ce plânge, iar fata i-a povestit cele întâmplate. Atunci Marțișorul, cu puterea sa magica i-a daruit o floare roșie cu alb fetei și a îndemnat-o să mai spele o dată haina, apoi să se întoarcă acasă. Zis și făcut.  Când fata a ajuns acasă, Batranei Dochia nu-i venea să-și creadă ochilor. Nu credea ca fata va reusi să spele haina atât de bine încât pânza să devină albă ca neaua. Dar deodată a vazut floarea rosie-albă în părul fetei și a întrebat-o de unde o are, aceasta a raspuns că a cules-o de pe marginea râului. Baba crezând ca s-a făcut primavară, a plecat cu turma de oi pe munte. Pe drum vremea se facea din ce în ce mai frumoasă, așa că a renunțat pe rand la cele 9 cojoace pe care le purta. La sfârșit însa a fost prinsă de o viforniță târzie. Când a ajuns în vârf i s-a arătat Mărțișorul:

-Vezi cât de rau este să stai în frig și umezeală? Tu ești cea care ți-ai obligat fiica să spele haina cea murdară la râu până aceasta să devină albă. Drept pedeapsă te voi transforma în stană de piatră. Apoi s-a facut nevăzut.

Baba Dochia s-a transformat în piatră împreună cu oile ei. “

Ce semnifica Martisorul pentru mine?

Pentru mine, ca si pentru multe alte persoane, martisorul semnifica venirea primaverii, si nu doar din punct de vedere calendaristic, ci si in suflet. Sufletul meu inghetat de Craiasa-Zapezii este acum incalzit de Martisor cu puterile lui magice.

Ce imi doresc in aceasta primavara?

-Un nou stil de viata;

-Un suflet cald;

-Un parfum de fericire;

-Mai mult optimism;

-Independenta;

-Toleranta;

-Petale de iubire;

-O cupa de sanatate.

Ce va doresc in prag de primavara?

Sa fi precum ghiocelul: puterinic in fata zapezii asternute pe cararile vietii si gingas in cararile iubirii!

De Dragobete să iubim românește

Ați spus persoanei iubite  "Te iubesc" si nu "I love you"???

Nu că aș avea ceva împotriva Valentine's Day, deși e o sărbătoare "furată" de pe alte meleaguri. Dar totuși de ce să nu sărbătorim ceva ce este al nostru, al românilor; de ce să nu sărbătorim Dragobetele, dacă tot vrem o zi de sărbătoare a dragostei?

Oricum, eu nu cred că avem nevoie de o singură zi ca să spunem persoanei iubite ce simțim. Iubirea trebuie dovedită zilnic, nu trebuie desemnată o anumită zi pentru a-ți destăinui sentimentele.
Nu trebuie să așteptăm zile de sărbătoare ca să ne surprindem partenerii cu mici gesturi de iubire.
Mă bucur când văd pe stradă cupluri ținându-se de mână, uitându-se cu tandrețe unul la celalalt, dar mi s-a părut destul de penibil să văd pe stradă fetele care au primit de Valentine's Day ursuleți de pluș pe care scrie un mesaj de genul "I love you" în loc de "Te iubesc", iar la 2 metri, o altă fată cu un cadou identic.

100 de lucruri despre mine

1. numele meu este Denisa,

2. prefer sa fiu strigata Deny, nu blonda,

3. am 15 ani si vreau sa raman la aceasta varsta,

4. sunt <leoaica> si sunt mandra de asta,

          imi place:

5.  sa navighez pe net,

6.  sa stau pana noaptea tarziu,

7.  sa scriu povesti de dragoste,

8.  sa merg la cumparaturi,

9.  sa joc volei,

10. sa ma plimb,

11. sa observ oamenii,

12. sa fac poze,

13. sa modific/editez imagini,

14. sa vorbesc foarte mult pe mess si la telefon,

15. sa ascult muzica,

16. sa visez,

17. sa glumesc,

18. sa ma plimb cu rolele si cu bicicleta,

19. sa vizionez filmele romantice si comediile,

20. sa imi fac parul mov,

21. sa imi fac unghiile in toate culorile,

22. sa merg in excursii si tabere,

23. sa incerc mereu lucruri noi,

24. sa stau pe iarba, simt ca de la pamant vine toata energia si gandurile bune,

25. sa ascult ciripitul pasarelelor,

26. sa fac o ordine a prioritatilor in viata,

27. sa imi amintesc de toate lucrurile frumoase ce s-au petrecut in ultimul timp, doar ca sa imi revin din starile de depresie,

28. sa cant,

29. sa dansez singura prin camera,

30. sa desenez anime (doar in momentele de inspiratie maxima),

31. sa stau ore in sir in baie,

31. sa imi indrept sau sa imi ondulez parul,

32. sa imi prind parul in coada de cal,

33. sa port bijuterii de argint,

34. sa ma machiez,

35. sa imi impletesc parul sau al altcuiva,

36. sa beau sucul cu paiul,

37. sa vorbesc cu vanzatoarea de la magazin,

38. sa imi cumpar multe lucruri ce se dovedesc a-mi fi inutile,

39. sa privesc pe fereastra atunci cand ninge sau ploua,

40. sa ma cert cu mama din orice,

41. sa scriu temele cu stiloul,

42. sa ma implic in proiecte,

43. sa ma joc cu copii mai mici,

44. sa fac mofturi din orice,

45. sa contrazic lumea desi uneori gresec,

46. sa fac prajituri, si imi ies chiar delicioase (scuzati-mi lauda)

47. sa ma joc cu pufy (catelul meu)

48. sa colectionez parfumuri,

49. sa ofer cadouri, uneori fara vreun motiv anume,

50. sa imi impart lucrurile cu ceilalti,

51. sa ascult problemele oamenilor si daca ma simt in stare sa le dau un mic sfat,

52. sa ma inteleg bine cu toata lumea, desi sunt destule persoane carora le sunt antipatica,

53. sa adorm ascultand muzica sau gandindu-ma la persoanele dragi mie,

54. sa dorm mult,

55. sa citesc bloguri si forumuri,

56. sa o ajut pe verisoara mea la referate si proiecte,

57. sa ma uit la Dr.G,

58. sa imi personalizez lucrurile, (pt a-mi marca teritoriul - glumeam)

59. sa zambesc fara un motiv anume,

60. sa imi fac prieteni noi,

61. sa joc farmville pe facebook,

62. sa scriu cu pixuri colorate,

63. ciocolata cu crema, si cea cu stafide,

64. Fanta,

65. Fructele: mere verzi, portocale, capsune, zmeura si murele, bananele crude, corcodusele verzi, strugurii albi, ciresele s.a,

66. (imi plac) culoarile mov, roz, negru, alb,

67. pizza (desi inainte nu-mi placea), (imi plac)cartofii prajiti,

68. (imi plac) animalele,

69. (imi plac) toate anotimpurile,

70. Andreea Balan, Shakira,

71. Laurentiu Duta, Enrique Iglesias,

72. Diana Dumitrescu, Jennifer Love Hewitt,

73. William Levy,

74. (imi plac) animalutele din plus,

75. lenjeria de pat roz si mov,

76. parfumurile: Evidence, Voile d'Ambre,

77. stiloul meu confiscat de la colega de banca din clasa a 7-a,

78. informatica,limba si literatura romana,

79. (imi plac) serpii,

          Nu imi place:

80. (urasc) pisicile,

81. sa fiu contrazisa atunci cand am dreptate,

82. cand rosesc,

83. (nu imi palc) filmele horror,

84. sa mi se impuna,

85. sa mi se reproseze,

86. sa ma trezeasca cineva brusc din somn,

87. sa mi se umble prin lucruri,

88. sa mi se tina socotela timpului,

89. sa mi se repete de prea multe ori in speranta ca ma voi lasa convinsa,

90. sa imi vad prietenii plangand, simt ca mi se rupe sufletul

91. (nu-mi plac) persoanele cu impresii

92. (nu-mi plac) manelele

93. cand tati sau mami incearca sa ma convinga sa merg spre o anumita facultate,

94. sa ma puna cineva sa fac curatenie,

95. liceul in care sunt (am motivele mele, nu ca as avea ceva impotriva liceului respectiv),

          Alte lucruri:

96. imi iubesc enorm de mult parintii,

97. nu stiu ce vreau de la viata,

98. nu (prea) cred in dumnezeu,

99. numarul norocos 13,

100.mi-a fost destul de greu sa fac aceasta lista:))