Ritual

Ucid prăfuite versuri

ce-mi acoperă gândurile

îngrop cuvintele

în cimitirul literelor.

Tăcerea va vorbi

În frământarea

gândurilor

doar tăcerea

va vorbi

iar sufletul

se va înzăpezi

la tâmple.

Ghearele nimicului

Nimicul se agață

cu ghearele ascuțite

de noi

și doare

- șiroaie de sânge

cald, acoperă

trupul flămând.

10 ani de la înfiinţarea Clubului de turism C.N.E.T.

La Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu funcţionează din anul 2002 un club de turism al elevilor şi cadrelor didactice pasionate de acest domeniu. Printre obiectivele clubului de turism, se numără interacţiunea şi comunicarea dintre profesori şi elevi, activităţile în cadrul clubului desfăşurându-se într-un mod atractiv.

Ideea care a stat la baza înfiinţării acestui club de turism a fost aceea de a aprofunda anumite aspecte practice, dar şi teoretice, referitoare la activitatea de turism din România şi nu numai, precum şi de a da un caracter organizatoric diverselor activităţi desfăşurate de membrii cercului. „Printre acţiunile desfăşurate în cadrul clubului de turism, care anul acesta va împlini 10 ani de la înfiinţare se numără organizarea de excursii aplicative sau tematice cu vizitarea de obiective turistice atractive din judeţul nostru şi din ţară, participarea la acţiuni omagiale, dar şi diverse alte activităţi practice”, ne-a declarat domnul profesor de geografie Valter Ileanu, coordonatorul clubului de turism de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” şi un pasionat al acestor activităţi. 

Formele de turism sunt definite în funcție de mai multe criterii precum: distanța, durata, proveniența turiștilor, numărul practicanților, gradul de organizare, modul de desfășurare, mijloacele de transport utilizate, vârsta turiștilor.

Despre potențialul turistic al României, prof. Valter Ileanu, cel care a predat şi un curs opţional de „geografia turismului”, crede că acesta „constituie o componentă esențială a ofertei turistice şi o condiție indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale, prin valoarea și originalitatea acestora, el reprezintă motivația principală a circulației turistice. Atracția turistică este motivul fundamental și imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de turism. Din această perspectivă, potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor”.

Straja, Voineasa, Păltiniş, Semenic, Geoagiu Băi, Sibiul sau Alba Iulia sunt doar câteva dintre obiectivele turistice vizitate în ultimii ani de membrii Clubului de turism de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, despre care aceştia şi-au notat în jurnalele de călătorie informaţii privind localizarea, obiective turistice şi istorice ce pot fi vizitate, aspecte referitoare la climă, relief şi multe altele. 

Staţiunea Straja din Munţii Vâlcan

Despre această staţiune turistică localizată în judeţul Hunedoara, ştim că este situată la o altitudine de 1445  metri, în inima Munţilor Vâlcan, în zona Valea Jiului, la aproximativ 8 km de municipiul Lupeni. În Straja sunt amenajate nouă pârtii de schi, fiecare fiind echipată cu instalaţie de transport pe cablu (teleschi). Patru dintre acestea beneficiază şi de instalaţie de nocturnă, făcând astfel posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu.

Pe lângă atracția turistică de care se bucură, masivul Straja este renumit și pentru încărcătura istorică și religioasa a locului. În memoria eroilor neamului s-a hotărât ridicarea unei cruci. Imediat după construirea crucii, initiatorul acestui proiect, a hotărât împreună cu Episcopia Aradului să ridice un Schit lângă Cruce care să aducă pioșenie locului. Din anul 2006 intrarea în Schitul Straja se face printr-un tunel lung de 50 de metri pe pereții caruia este pictat în întregime Calendarul Bisericesc și scene din Vechiul și Noul Testament.

În Ţara Loviştei, la Voineasa

Comuna şi Staţiunea Voineasa sunt situate în depresiunea Ţara Loviştei, pe Valea Lotrului (afluent al Oltului), la poalele Munţilor Lotrului (Carpaţii Meridionali).  Localitatea Voineasa este situată într-o depresiune, la o altitudine de 650 m, pe Valea Lotrului - valea principală care drenează longitudinal zona şi care prezintă o reţea secundară alcătuită din văile Mănăileasa şi Voineşiţa. Culmile munţilor înconjurători sunt dispuse paralel, pe direcţie V-E. Majoritatea acestora se caracterizează printr-un „relief domol, cu vârfuri larg rotunjite, acoperite cu păşuni”. Înălţimea maximă a Munţilor Lotrului este atinsă de vârful Stefleşti - 2.244 m.

Pe urmele lui Constantin Noica la Păltiniș

Unul dintre obiectivele preferate ale membrilor Clubului de turism de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” este Staţiunea Păltiniș, întemeiată de Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor - SKV (Siebenbürgischer Karpatenverein) în 1894, fiind şi cea mai veche staţiune montană din România.

Aceasta este situată pe coasta de nord-est a munţilor Cindrel (Carpaţii Meridionali), în mijlocul unei păduri de conifere, la 32 km SV de Sibiu, de care este legată printr-o sosea modernizată. Este staţiunea montană situată la cea mai mare altitudine (1442m) din ţară.

Un important obiectiv turistic în staţiune îl constituie Schitul, o biserică de lemn ridicată în deceniul trei al secolului XX unde se află mormântul filozofului român Constantin Noica.

Piatra Goznei din Semenic

            Stațiunea turistică Semenic este situată în munții cu același nume. Munţii Semenicului reprezintă cea mai importantă subunitate a Munților Banatului. Fac parte din grupa sudica a Carpaților Occidentali, culminând cu vârful Piatra Goznei (1447 metri) și vârful Semenic (1445 metri).

Elevii Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” au petrecut momente deosebite la Complexul turistic ce se găsește la peste 1400 m altitudine, între vârfurile Piatra Goznei și Semenic. Obiective turistice: Biserica din sec. XIX-lea, în apropiere stațiunile climaterice Trei Ape, Crivaia, Satul de Vacanță Garana, Orașul Reșița. 

Băile termale „Germisara” de la Geoagiu Băi

Localitatea Geoagiu este situată la confluenţa cursului inferior al râului Geoagiu cu râul Mureş, într-o depresiune formată din ultima ramificaţie a Munţilor Metaliferi. Din punct de vedere arheologic, comuna Geoagiu este cunoscută prin vechea aşezare dacică Germisara.

Băile termale romane (Germisara) se păstrează aproape în aceeaşi formă ca şi în antichitate, fiind construite în actuala localitate Geoagiu Băi, într-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m. Băile au funcţionat în două faze (Germisara şi ulterior Termele Dodonei).

Oraşul Sibiu, capitală europeană

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante oraşe din Transilvania cu un remarcabil potenţial de dezvoltare economică, avantajat şi de poziţionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean şi beneficiind de un modern Aeroport Internaţional. 

Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică şi 24°05' longitudine estică. Altitudinea faţa de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus. 

Oraşul se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate zonei depresionare şi a munţilor care il inconjoară la sud si sud-vest.

Sibiul are un număr mare de muzee, organizate în jurul a două complexe - Muzeul Național Brukenthal și Complexul Național Muzeal ASTRA

În Cetatea Unirii, la Alba Iulia

Pe 1 Decembrie 2011, la Alba Iulia, în Cetatea Unirii, elevi ai Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, membri ai Cercului de turism şi membri ai Cercului Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu”, au participat la manifestările prilejuite de aniversarea a 93 de ani de la Marea Unire. Cu toţii au dus acolo, la Alba Iulia, gânduri de bine, mândria de a fi români şi omagiul gorjenilor care şi-au jertfit viaţa în Primul Război Mondial pentru idealul Marii Uniri.

Alba Iulia, mai demult Bălgrad este un municipiu  situat pe malul râului Mureș, reședința județului Alba.

La Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, care a stat la baza înfăptuirii unirii Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificației sunt: Catedrala Reîntregirii, Muzeul și Sala Unirii, Grupul Statuar al Corifeilor Unirii,Biblioteca Batthyaneum, Catedrala Romano-Catolică, Celula lui Horea, Closca și Crisan, situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat in memoria lui Horea Closca si Crisan, Traseul Celor Trei Fortificatii - incluzând Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul închinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorită de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria şi multe altele.

*

*      *

Nu putem încheia aceste rânduri fără a preciza că membrii cercului nostru de turism au în vedere şi o serie de obiective concrete pentru următorii ani, vorbind aici despre promovarea staţiunilor şi zonelor de interes turistic din România, protecţia şi conservarea mediului, precum şi propunerea unor trasee turistice atractive pentru dezvoltarea turismului regional. 

(Andreea Denisa Vlădulescu)

Proiect foto: „Izvoare spre cer” – Fântâni cu cumpănă din Gorj

Risipite pe dealuri, pe câmp, la margine de drum sau la răspântii, fântânile cu cumpănă au fost surse de viaţă pentru oameni şi animale şi sursă de inspiraţie pentru poeţi şi scriitori. Secole la rând au ostoit setea călătorilor sau a ţăranilor ieşiţi la lucru pe câmp. Astăzi „izvoarele spre cer” îşi plâng singurătate. 

Prin noul meu proiect foto, intitulat „Izvoare spre cer” – Fântâni cu cumpănă din Gorj, voi încerca să readuc la viaţă, cu ajutorul imaginilor, aceste simboluri rurale, nepermis devenite astăzi doar umbre a ceea ce au reprezentat odată.

Sentimente fără rime

Păstrez în mine

ca-ntr-un altar

incandescența
privirii tale

 - fără rimă

sentimentele

pictate oblic

pe retină. 

Zilele plâng

În fiecare noapte 

îmi plâng zilele

când stele

fosforescente

cad din tavan

rupând întunericul...

O rază șubredă

O rază șubredă

de lumină

mi se apleacă

la picioare.

Îmi cresc aripi pârlite

și nimeni nu le poate vedea  –

mi le ascund

la umbra amurgului

ce alunecă prin gene. 

Spovedanie

Pe piatra tăcerii

ascult spovedania

îngerului

cu aripile stoarse

de lumină.

De pe chipul său

lacrimi de ceară

alunecă în neant.

Amprentă peste lume

Vom fi mereu aproape

în gândul arzător

ce-mi coboară-n palmă

și lasă praf subțire

                 

- eternă amprentă

peste lume.

Expoziție de fotografie: Rugăciuni în lemn

Lumină sacră

Îmi port visele

în palmă

ca pe o lumină

sacră

și urc spre stele

cu inima pulsând.

Orizonturi

Fără teamă

orizonturile fumurii

aduc pulberi de stele

în ochi.

Spaima lor

aruncă deșert de fum

peste drumurile

întortochiate

ale destinului.

Suflet incandescent

Tropos interior

aflat la limita

dintre zi și noapte.

Sentiment prelung

de liniște –

îmi plimb gândurile

în jurul sufletului

incandescent.