miercuri, 6 aprilie 2011

Greșeală

Recunosc faptul că uneori am niște sclipiri de blondă veritabilă. Îmi voi reproșa la nesfârșit faptul că sunt blondă. Nu sunt nebună știu ce vreau să zic.
Urăște-mă de vrei, dar nu uita ura ce mi-o porți.
Vărs o lacrimă neputincioasă acum pentru viața asta ce nu o mai înțeleg. Nu caut explicații, oricum nu le voi găsi. Sunt doar eu și nebuniile mele vădite.
Aș vrea să mă iei în brațe pentru ultima dată, asa cum te-am visat noaptea trecută, să îți păstrez în vid parfumul tăinuit, dupa care poți pleca.
Sunt un lucru infim ce-ți stă în cale. Treci peste, nu te uita în urmă.
Îmi pare rău pentru asta, nu te merit! Mai vărs o lacrimă la fel de amară, după care mă șterg cu mâneca bluzei, sperând că voi șterge cu ea toate greșelile comise.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu