vineri, 18 martie 2011

Impreuna in eternitate (partea II)

Alina se simte mai bine, il imbratiseaza punandu-si capul pe umarul lui. Stie ca de acum ii va fi mereu aproape. Urmeaza o conversatie lunga, la o cafea amara pregatita de Alina, in care ii povesteste viata ei din ultimii ani.
S-au plimbat prin locurile ce le frecventau impreuna in copilarie si isi aminteau de toate lucrurile ce i-au apropiat.
Dupa cateva luni, ceva s-a intamplat. Cristi si-a dat seama ca este indragostit de Alina. Intr-o seara de sfarsit de octombrie, Alina primeste un mesaj in care Cristi ii spune sa se imbrace elegant si sa fie gata la ora 20:00.
Alina este nerabdatoare, in 30 de minute trebuie sa fie gata. Isi imbraca rochia rosie ce nu a mai purtat-o de mult timp, o rochie nu foarte scurta dar care ii pune in valoare picioarele ei frumos conturate si o curea neagra lata ce ii marcheaza mijlocul ei subtire.
Si ca de obicei foarte punctual, Cristi se afla in spatele usii cu un buchet urias de trandafiri rosii, florile preferate ale Alinei. Bate la usa, Alina ii raspunde cu un zambet neastamparat. Dupa buchetul urias se ascunde privirea lui Cristi, niste ochi mari si negri, privirea lui ii strapunge irisul albastru al Alinei si o indeamna sa-l imbratiseze si sa-l sarute, ceea ce s-a si intamplat.
-Esti gata?
-Intr-o secunda, am uitat un accesoriu foarte important pentru mine, lantul primit de la mama mea. Unde vom merge?
-E o surpriza. Va fi o seara foarte speciala.
-Sunt gata! Sa mergem.
Cristi o duce in cel mai luxos restaurant din oras, dupa o cina minunata, o duce afara intr-un loc feeric, pe marginea lacului. Sub o lampa ce lumineaza aleea pe care se plimba ce doi indragostiti Cristi scoate din buzunarul de la piept o cutie mica, cu un pretios inel de logodna. O declaratie de dragoste urmata de intrebarea „vrei sa fi sotia mea?” ii umple inima de fericire, mintea de intrebari si temeri si ochii de sclipiri de argint. Este foarte incantata, doar ca ii este frica sa nu se mai intample ca in cealata casnicie, dar pe Cristi il cunoaste atat de bine, nu i-ar face nici un rau si il iubeste atat de mult... Si fara sa stea prea mult pe ganduri:
- Da vreau sa fiu sotia ta! Dar promiti sa nu ma parasesti niciodata?
- Promit.
Ii pune frumosul inel pe degetul ei subtire, o imbratiseaza puterinic si ii striveste buzele cu buzele lui carnoase.
Dupa putin timp urmeaza si nunta. Alina este foarte fericita, simte ca in sfarsit viata ei are sens. Dar nu stie ca viata ii pregateste o surpriza neplacuta. Viata ei ce devenise roz, o pata de coloare neagra o intuneca. A aflat ca sufera de o boala si va muri in scurt timp. Alina se simte distrusa, simte ca viata ei a fost un esec total, este asa dezamagita de viata ei... Cristi ii este aproape pana in ultima clipa din viata.
Acum, Cristi este singur, nu se poate obisnui cu singuratatea. Simte ca innebuneste de durere. Sufletul lui este patruns de tristete si de dorinta de a fi alaturi de Alina.
Se plimba singur pe strazile pustii. Lacrimile ii sunt ascunse de picaturile de plaie. Cerul plange odata cu el. Dorind sa traverseze, o masina il orbeste cu farurile puternice. Ramane blocat. Masina avea viteza mare si era prea tarziu pentru orice frana. Cristi este proiectat in aer, dupa care aterizeaza violent intr-o balta de sange. Ambulanta ajunge repede, insa prea tarziu, sufletul lui a parasit trupul. Trupul lui Cristi este resuscitat insa degeaba, asa ca este dus la morga spitalului. Sufletul lui se plimba hoinar acum pentru ultima data prin toate locurile amintindu-si viata. Totul se desfasura atat de repede, parca era intr-un film.
Se plimba lacom prin parcul central cand ii intalneste sufletul Alinei:
- Dagul meu, ce faci aici?
- Ti-am promis ca nu te voi parasi niciodata? Iata-ma.
Se iau de mana si sufletele lor incep a urca spre cerul albastru, spre infinit. 

3 comentarii:

  1. tinerii își imagineaza tot felul de grozavii...
    in loc sa simta ca sunt tineri...
    mai lăsați gândurile astea funebre și bucurati-vă de tot ce va inconjoara
    parca sunteti niște adolescenți plouați, ce dracu! păi nu?

    RăspundețiȘtergere
  2. vreau doar sa iti spun ca atunci cand am citit povestea aceasta o lacrima imi aluneca pe obrazul fin si am simtit nevoia sa iti spun ca ai un talent aparte ...felicitari!...
    Sa auzim numai de bine! continuati "my purple dreams":X pe care le ador:*

    RăspundețiȘtergere