M-am pierdut în spațiul viselor mele, în lumea de nicăieri, locuită doar de personajele poveștilor de dragoste scrise pe bucăți colorate de hârtie și lăsate pradă uitării în cutia cu amintiri.Scoateți-mă la lumina realității, treziți-mi sufletul din somnul neființei, doar așa mă voi putea recupera.
Știu, eu cea puternică, introvertită, acum sunt frântă, fără puterea de a mă ridica așa cum o făceam nu demult, singură, hotărâta, cu o siguranță în fapte și decizii, pe care rar le mai întâlnești acum în mine...
Îmi caut în mine o busolă care să mă conducă spre partea mea impenetrabilă, căci de data aceasta, dacă voi ajunge acolo nu voi mai pleca niciodată și am să trăiesc ca înainte, fără să îmi pese de nimeni și de nimic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu